31 ian. 20184 min de citit

Totul despre alergii

50 de milioane de oameni suferă de alergii, în Statele Unite ale Americii. Aceasta înseamnă că 1 din 5 persoane este alergică(vezi aici statistica). În România nu există statistici oficiale, însă unii susțin că există studii conform cărora în 5-7 ani, unul din doi copii va fi alergic. Nu îmi e greu să cred că va fi așa, tocmai pentru că, uitându-mă în jur, regula este copilul alergic, iar excepția este considerată un copil fără nicio alergie.

Ce sunt alergiile?

Alergiile reprezintă un răspuns exagerat al sistemului imunitar față de elemente, care sunt, de obicei inofensive. Rolul sistemului imunitar este acela de a ne proteja organismul de viruși, bacterii și alte susbstanțe nocive, producând anticorpi care să lupte împotriva lor. În cazul alergiilor, sistemul nostru imunitar, confundă anumite elemente (alimente, particule, înțepături de insecte etc) cu o amenințare asupra organismului și produce anticorpi împotriva lor. Astfel că respectivele elemente au fost denumite alergeni.

Din ce cauză se produc alergiile?

Sunt multe de discutat aici. Există studii ce spun că oamenii care dezvoltă alergii sunt predispuși din cauza geneticii (au o genă “specială”), alții spun că este din cauză că lumea vestică este prea puțin expusă la viruși și bacterii, părinții sunt prea protectivi. Această teorie este susținuță și de faptul că în țările mai puțin dezvoltate, alergiile sunt rar întâlnite, pe când în lumea vestică, numărul lor a explodat în ultimii zece ani. Apoi, mai sunt voci care dau vina pe alimentația și stilul de viață tot mai nesănătos. Adevărul este că nu se cunoaște încă o cauză exactă a alergiilor, iar acestea rămân doar teorii.

Ce fel de alergii există?

Alergii alimentare. Corpul nostru reacționează la diverse alimente precum mierea de albine, alunele, nucile, laptele de vacă și produsele derivate, iar lista este destul de lungă. Adevărul este că nu poți niciodată să știi de la ce se va produce alergia. Nu există un aliment care să fie “safe”, ci toate au un risc, unele foarte ridicat, altele mai scăzut.
Apoi sunt alergii ale tractului respirator: rinita alergică, astmul bronșic alergic și sinuzita alergică. Rinita este cea mai întâlnită (50% din populația globului suferă de aceasta) și este adeseori confundată cu o răceală.
Alergii legate de piele. Dintre acestea menționez urticaria (umflături roșii sau pete pe piele care apar brusc) și eczema sau dermatita atopică (zone ale pielii foarte uscate, uneori roșii și cu o senzație de mâncărime).
Alergii la medicamente sau la unele componente ale lor. Cea mai întâlnită este alergia la penicilină.
Alergii la înțepături de insecte precum albinele, viespile sau furnicile.

Care sunt simptomele alergiilor?

Simptomele sunt diferite în funcție de tipul alergiei. Pot fi afecțiuni ale pielii, crampe, diaree sau vărsături, inflamarea feței și a limbii, amețeli sau chiar anafilaxie, care este fatală.

Cum se tratează alergiile?

Pe scurt, nu există încă leac pentru alergii, însă există câteva substanțe ce ameliorează simptomele. Acestea sunt antihistaminicele, corticosteriozii și descongestionantele. Antihistaminicele practic blochează histamina, substanța produsă atunci când corpul tău intra in contact cu un alergen și care îi “dictează” corpului simptomele pe care le vei resimți tu. Practic antihistaminicele nu înlătură cauza, ci doar te fac să nu mai simți efectul. Însă, sunt destul de controversate, pentru că au ca și efect advers sedarea. Corticosteroizii sunt substanțe sintetice ce imită cortizolul din organism. Se folosesc pentru tratarea inflamațiilor și a leziunilor pielii. Și corticosteroizii au o serie de efecte adverse de genul “leacul e mai rău ca boala”, deși probabil folosiți pentru un timp scurt, pot ameliora simptomele, iar efectele adverse este posibil să nu apară. Cel mai indicat, cred eu, este să te ferești de elementul ce a provocat alergia, urmând ca, după o perioadă de timp, să îl reintroduci în cantitate foarte mică și într-un mod supravegheat.

Cum procedăm în cazul copiilor?

Până de curând, se credea că unele alimente trebuie introduse mai târziu în alimentația copiilor, deoarece au potențial alergen. Însă studiile recente au dovedit faptul că introducerea târzie a unor alimente nu modifică cu absolut nimic riscul de alergie, deoarece alergia este ceva individual și poate apărea oricând în cursul vieții. Astfel că Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca toți potențialii alergeni să fie introduși în alimentația bebelușului chiar de la 6 luni. Unii părinți țin încă la introducerea târzie a alegenilor din diverse motive, iar alții respectă regula de trei zile, adică introduc un aliment nou și așteaptă 3 zile până să introducă altul, observând între timp reacția copilului.

Această regulă este bună ca și prevenție în cazul copiilor care au în familie cazuri de alergii sau dacă se suspectează o anumită alergie (dacă a fost alăptat, pot apărea semne de alergie în funcție de alimentația mamei).

Cum am procedat eu?

Noi nu avem istoric alergic în familie de nicio parte. Nici eu nici soțul nu avem nicio alergie alimentară și nici familia extinsă, din câte cunosc eu. Așa că i-am introdus alergenii, pe rând și în cantitate mică, încă de la 6 luni. Fetița mea încercat oul, căpșunile și iaurtul rând pe rând până am concluzionat că nu este alergică. Alunele nu le-am introdus tot de la 6 luni din cauza riscului de înec mare pe care îl prezintă.

Notă: Nu sunt medic și nu dau sfaturi medicale. Aceasta este doar o bază de cunoștinte pe care cred eu, orice persoană informată trebuie să o dețină.

Notă: Alergiile alimentare nu trebuie confundate cu intoleranțele alimentare, care presupun inabilitatea sistemului digestiv de a digera anumite alimente și ale căror simptome depind mult de cantitatea ingerată de alimente.