top of page
Poza scriitoruluiLittle Corner Of Joy

Nu e vina ei că s-a născut țigancă


Ieri, la locul de joacă, o fetiță ceva mai mare ca Iunia a prins drag de ea și se tot dădeau amândouă pe topogan. M-am uitat în stânga, m-am uitat în dreapta, nu era nimeni pe lângă noi. Fetița părea a fi singură. Era desculță si cu pantalonașii puțin murdari, dar foarte îngrijită în rest. Culoarea pielii ei era mai închisă puțin decât a Iuniei. S-au jucat ele împreună, uneori a trebuit să mai intervin să îi explic fetiței că Iunia e mititică și că nu poate urca scările așa repede ca și ea, sau să nu o mai tragă de mânuță că vine în ritmul ei, sau pur și simplu să o rog să nu se dea pe burtă, pe topogan:) I-am vorbit exact cum îi vorbesc și fetiței mele și i-am explicat logic de ce o rog să facă una sau alta. Ne-am înțeles tare bine. Ea înțelegea exact și făcea după cum o rugam. Apoi am auzit pe cineva urlând către ea și întrebând de ce s-a descălțat, însă de undeva departe. Fetița s-a uitat puțin într-acolo, apoi a revenit la joacă și mama ei la treaba ei. Încet încet, la topogan, au început să vină și alți copii, fiecare cu părinții lor. Prietena Iuniei era singurul copil neînsoțit, de acolo.

Pe scările topoganului, o mămică încerca să își urce copilașul( care încă nu mergea singur în picioare), iar fetița despre care am tot povestit, foarte zglobie, a fugit să urce pe scări, împingându-se în băiețelul respectiv. Atunci mămica lui a certat-o pe un ton răstit și a împins-o pe fetiță (nu într-un mod violent, dar cu dezgust). Eu am mers la ei și i-am explicat fetiței că băiețelul e mic, nu poate merge singurel și că trebuie să avem răbdare și grijă cu el acolo pe scări. Mămica respectivă s-a dat înapoi ca și cum s-ar fi scuzat, uitându-se mirată la mine, probabil crezând că e fetița mea. Am luat-o pe Iunia și le-am ajutat pe amândouă să urce pe scări și să se dea pe topogan. Ulterior probabil și-a data seama că îmi era, fetița respectivă, la fel de străină precum îi era și ei. Probabil te-ai prins. Fetița era de etnie rromă, sau țigancă, în limbajul obișnuit. Nu pot să știu ce este în minta fiecăruia, dar cred că singurul motiv pentru care mămica respectivă i-a vorbit răstit și a împins-o, a fost faptul că a văzut în ea o țigăncușă singură care îl agresează pe prețiosul ei copil. Nu a văzut că era și fetița aceea tot un copil. Da, era murdărică, desculță și ignorată de proprii părinți, dar era un copil. Poate dacă avea pielea cu o nuanță mai deschisă, dacă avea o rochiță și săndăluțe imaculate în picioare, mămica respectivă nu ar fi presupus că îi agresează copilul, ci doar că este o fetiță nerăbdătoare ce vrea și ea să urce pe scări ca să se dea pe topogan. Poate.. Poate că era o fetiță needucată, poate că singura dată când veneau părinții ei la ea era atunci când o certau. Poate că nu i-a explicat nimeni că trebuie să aibă grijă la copiii mai micuți. Poate nu a stat nimeni cu ea să o învețe cum să se comporte cu ceilalți copii la locul de joacă. Poate că făcea multe prostii pentru a atrage atenția părinților. Poate că rezultatul a cine este ea acum, este consecința unor părinți care nu se ocupă de ea. Poate că e țigancă, dar asta nu înseamnă că e mai puțin prețioasă decât copilașul ce urca scările. Nu înseamnă că ea e mai puțin valoroasă ca și om. Nu înseamnă că poți să te porți urât cu ea pentru că părinții ei nu stau lipiți de ea la fiecare pas făcut în locul de joacă. Poate și-ar dori să stea si părinții ei cu ea, cum stau toți ceilalți părinți. Dar nu e vina ei. Nu e vina ei că nu stau cu ea. Nu e vina ei că e needucată. Nu e vina ei că s-a născut într-o anumită familie. Nu e vina ei că s-a născut țigancă. Să fi fost o fetiță needucată, dar cu părinți influenți și plini de bani, crezi că i-ar fi zis cineva ceva? Eu nu cred. Cred că noi punem uneori etichete din prima. Și dacă o persoană nu se ridică la standardele noastre, este din start desconsiderată. Nu fac pe sfânta. Știe Dumnezeu și știu și cunoscuții că le am și eu pe ale mele și mă trezesc etichetând și punând oamenii în categorii ca pe obiecte. Dar e vorba de un copil. Cred cu toată ființa mea că ar trebui să le dăm o șansă copiilor. Să nu îi etichetăm și marginalizăm. Sunt la fel de prețioși ca și proprii noștri copii. Nicio viață nu e mai presus de alta, deși noi avem impresia, de cele mai multe ori, că ai noștri copii sunt mai speciali și sunt deasupra celorlalți copii. Dar un copilaș, cu mediul adecvat, cu iubire, prezența părinților în viața sa și o educație bună, poate înflori. Nu știi ce efect poate avea o vorbă bună, o încurajare, asupra unui copil neglijat. Poate mai mult decât orice, îl va ajuta să depășească barierele mediului său și să creadă că el este mai mult decât circumstanțele din viața sa. A circulat de curând pe internet, un filmuleț cu un experiment făcut de IKEA, în care doua plante au fost tratate exact la fel. Erau două flori în ghiveci care au primit aceeași cantitate de apă, îngrășământ și lumină. Singura diferență dintre ele a fost faptul că au trecut zilnic prin fata lor niște copii, care le-au spus lucruri diferite. Uneia dintre plante i-au spus lucruri urâte, insulte, iar celeilalte i-au spus lucruri frumoase, complimente. Ce crezi că s-a întâmplat? Planta care a primit complimente a crescut și s-a făcut foarte înaltă și frumoasă, însă cea care a primit insulte s-a micșorat și s-a uscat de tot. Și concluzia experimentului era o întrebare: “Dacă acest efect îl au insultele și cuvintele urâte spuse unei plante, ce efect au ele asupra unui copil?” Și exact acest lucru întreb și eu. Ce efect crezi că ar avea cuvintele frumoase și încurajările arătate unui copil defavorizat de la locul de joacă al copilului tău? Cum crezi că i se vorbește în mod obișnuit unui astfel de copil? Cum crezi că este tratat zilnic la locul de joacă și ce crezi că s-ar schimba în sufletul lui, dacă părinții celorlați copii de acolo l-ar vedea ca fiind un copil la fel de valoros precum propriul lor copil? Pentru că.. ține minte, fiecare viață este valoroasă și fiecare persoană este prețioasă. Dumnezeu ne-a creat în mod egal pe toți și ne iubește pe toți indiferent că suntem albi, negri, educați, needucați, iubiți sau neiubiți de părinți. Fiecare viață este prețioasă❤️


 

2 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate
Abonează-te la newsletter
pentru a primi emailuri periodice cu noutățile de pe site, dar și activități educative pentru copii și module creative de învățare.

*Vei primi emailuri periodice cu noutățile de pe blog și/sau activități educative pentru copii. 

bottom of page