Poveste reală. Undeva într-un mare și aglomerat hypermarket din România, se prăbușește zgomotos și terifiant un bătrânel, pe podeaua rece a magazinului. Toată lumea este extrem de panicată. Nu știu încotro să o ia și ce să facă. Nu doar de leșinul bătrânelului, ci și de frica coronavirusului. Lumea stă și se holbează de la distanță la el, ba chiar unii îl și filmează cu telefonul, tot de departe desigur. După un timp vin și pompierii, care se proptesc la 3 metri distanță de omul căzut la pământ și nu se ating de el. Nu până nu vin cei cu măști și costume speciale. Problema este că nimeni nu știe ce are bătrânelul. O fi făcut vreun infarct? I-o fi scăzut tensiunea?I-o fi scăzut glicemia? Ce să fie? Nici nu ai cum să afli, pentru că NIMENI nu se atinge de el. Dar știi ce? Și dacă ar avrea coronavirus, nu ai lua-o așa cu una cu două. Se ia prin strănut, tuse, contact piele pe piele, schimb de salivă. Nu se ia prin aer! Folosind niște mănuși, te puteai apropia fără probleme de el. Apoi și dacă nu foloseai mănuși și mergeai imediat și te spălai bine bine, nu puneai mâna pe față și nu aveai nicio rană deschisă prin care virusul să îți pătrundă în corp, tot erai bine. Dar totuși mare parte din cei din magazin erau tineri. Chiar dacă ar fi contactat virusul, nu ar fi fost nicio problemă. Îl ajutau pe om apoi stăteau 14 zile la domiciliu și gata. Fiind tineri probabil făceau o formă foarte ușoară sau asimptomatică.
Dar bătrânelul a rămas să zacă acolo singur și abandonat, neștiindu-se de ce s-a prăbușit cu adevărat la pământ. Că a avut o cădere de calciu sau infarct, nimeni nu ar putea spune. Oamenii au fost prea panicați, neinformați și egoiști ca să îl ajute.
Curajul e o virtute, care se pare că e mai rară decât diamantele, zilele acestea. Curajul înseamnă întotdeauna să întinzi mâna spre alții. Și avem nevoie de curaj mai mult ca oricând ca să înfruntăm noua realitate. Oamenii nu doar că nu i-au întins o mână de ajutor, ci l-au mai și filmat, ca să aibă apoi ce povesti, să se simtă ei mai importanți, iar bătrânelul mai degradat. M-a umplut de lacrimi auzirea acestei întâmplări. Lipsa cruntă de omenie nu ne va aduce nimic bun, doar nenorociri. Gânndește-te, ce înseamnă pentru tine azi curajul? Ce înseamnă să întinzi mâna către alții azi? Poate înseamnă să îți rupi câteva minute să suni pe cineva izolat, sau să mergi să îi duci de mâncare, sau poate înseamnă o rugăciune pentru altcineva în afară de tine și familia ta. Poate fi orice gest practic, care te face să nu te mai focalizezi pe tine însuți și pe frica ta, ci pe a fi de folos altora în aceste vremuri tulburi. Revin din nou cu întrebarea: ce înseamnă curajul pentru tine AZI? Gândește-te și acționează!
P.s.1: Curajul nu înseamnă să nu respecți izolarea sau carantina. Dimpotrivă, curaj înseamnă să o respecți de-a fir a păr, pentru a-i proteja pe cei dragi, indiferent de ce crezi tu personal. Curajul înseamnă sacrificiu.
P.s.2: Am văzut ieri un reportaj la TV, cum se explica foarte clar că măștile NU ne protejează de coronavirus, dacă nu ne apropiem de o persoană care strănută sau tușește spre noi. Din cauză că românii au dat buluc să cumpere măști cu baxurile, acum medicii români au un deficit enorm de măști, iar lor chiar le trebuie, nu doar în tratarea cazurilor de coronavirus, ci și în operații și în examinarea oricăror altor afecțiuni. Hai să fim înțelepți, raționali, informați și cu o doză de curaj. Curajul este cel care se gândește la cei din jur și nu la sine!
*Într-o lume în care panica, frica, confuzia și grija zilei de mâine ne macină, îmi propun printr-un paragraf zilnic, să aduc speranță, încurajare și bucurie pentru toți oamenii de bine. Revino zilnic, pentru o nouă încurajare, chiar aici pe blog.*
#gandulzileiintimpuriconfuze #littlecornerofjoy #incurajare #dragoste #saneajutamuniipealtii #fricaversusdragoste #dragosteaalungafrica #gandulzilei #coronavirus #curaj #ceinseamnacurajul #curajulinseamnasacrificiu
Exact ,trebuie sa avem curaj sa fim buni cu cei din jur.
Nu se mai găsește nimic, măști, dezinfectant, faina, drojdie 😥 asa am aju s...moare omul lângă tine și ție îți arde de live pe Facebook 😢😢😢
Da, foarte adevarat oamenii nu mai sunt din pacate empatici!
@Elena woow ce fain! Ce mă bucur că mai sunt oameni ca voi 🤗 Dacă toată lumea ar încerca să poarte de grijă și celor din jur, lumea cu siguranță ar arăta altfel. O seară faină să ai :*
Citind , imi dau lacrimile...chiar duminica trecută sotul a ajutat un batranel sa intre in scara blocului, căzuse în fața scărilor cand se întorcea de la cumpărături. Noi cu o zi inainte aflasem ca are in vizita persoane recent întoarse din China. Am stat un minut, ne-am gândit la riscuri ,dar vazandu-l cum se chinuia să urce 3 trepte, doar atat , a hotarat sa mearga sa il ajute. E greu ca cei mai tineri nu au grijă de cei bătrâni. E drept ca unii dintre ei ies la plimbare fara a se gandi la consecinte, dar sunt si in genul batranelului cazut care nu au de ales. Trebuie sa avem grija si de noi dar si de cei…